Sfanta Maria Mare

Astazi este o zi foarte mare, cu mari semnificatii. In aceasta zi au fost vindecati multi bolnavi, multi rataciti au revenit pe drumul cel bun, prin credinta lor.
Cea care se roaga neincetat pentru intreaga omenire, care ne sare in ajutor, oricat de pacatosi am fi, dar vrem sa ne ridicam cerand in genunchi ajutor Maicutei Domnului, Preasfanta si Preacurata Fecioara Maria, Nascatoarea de Dumnezeu, a plecat de pe pamant si s-a dus alaturi de Fiul ei, continuand sa fie alaturi de noi cu rugaciunile ei neincetate. Importanta ei, si ajutorul ei nemarginit prin rugaciunile ei, cred ca este cel mai bine transpus intr-o rugaciune care imi place foarte mult, este rugaciunea de la sfarsitul Acatistului Buneivestiri.

Rugaciune.

"O, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara Stapana, Ceea ce esti mai inalta si mai presus decat ingerii si arhanghelii si mai cinstita decat toata faptura; mirarea cea mare a ingerilor, propavaduirea proorocilor, podoaba cea aleasa a arhanghelilor, intarirea cea tare a mucenicilor, lauda cea preamarita a apostolilor, povatuitoarea cea tare a calugarilor, infranarea cea tare a postitorilor, curatia si marirea fecioarelor, veselia cea lina a maicilor, intelepciunea si invatatura pruncilor, carmuitoarea saracilor si a vaduvelor; imbracaminte celor goi, sanatate celor bolnavi, izbavire celor robiti; liniste celor de pe mare, liman bun celor inviforati, povatuitoare neostenita celor rataciti, mergere usoara celor calatori, odihna buna celor osteniti, acoperamant si scapare celor asupriti, nedejde celor fara de nadejde, ajutatoare celor lipsiti; celor saraci bogatie neimputinata, celor intristati de-a pururea mangaiere, celor pe care nu-i iubeste nimeni iubire cu smerenie; celor pacatosi mantuire catre Dumnezeu; tuturor crestinilor ingradire tare, ajutatoare nebiruita si folositoare. Prin tine Cel nevazut S-a facut vazut, pentru care aducem rugaciune tie, noi robii tai, Doamna noastar. O, preamilostiva Imparateasa luminii celei intelegatoare si preamarita, care ai nascut pe Imparatul nostru, Hristos Dumnezeu, Cel ce da viata tuturor, Ceea ce esti marita de cele ceresti, minte ingereasca, stea cu totul luminoasa si mai sfanta decat toti sfintii; Imparateasa imparatilor, Stapana tuturor fapturilor, Fecioara incuviintata de Dumnezeu, Mireasa nestricata, Palat al Preasfantului Duh, scaun de foc al nevazutului Imparat, chivot ceresc purtator al Cuvantului lui Dumnezeu, caruta cea in chipul focului; odihna Dumnezeului celui viu, zamislirea negraita a trupului lui Hristos, cuibul vulturului ceresc, turtureaua cea cu buna glasuire, porumbita cea preabuna, lina si fara de rautate; Maica iubitoare de fii, adancul milelor, picatura care risipeste mania lui Dumnezeu, adamcimea cea nemasurata, taina cea negraita, minunea cea nestiuta, minune nespusa; Biserica nefacuta de mana omeneasca a insusi Imparatului tuturor veacurilor; tamaia cea cu bun miros, vesmant cinstit, porfira de Dumnezeu tesuta, rai sufletesc, odrasla pomului cel de viata purtator, floarea cea preafrumoasa, care ai inflorit noua veselia cereasca, strugurele mantuirii noastre, paharul Imparatului ceresc intru care s-a dres de la Duhul Sfant vinul harului celui neimputinat; solitoarea legii, incepatura credintei celei adevarate a lui Hristos, turnul cel neclintit, pieirea ereticilor, sabia maniei lui Dumnezeu impotriva tuturor celor nelegiuiti, ingrozire diavolilor, biruinta in razboaie, pazitoare adevarata a tuturor crestinilor si lumii incredintata mantuire. O, intru tot milostiva Doamna Fecioara, Stapana Nascatoare de Dumnezeu, auzi-ne pe noi cei ce ne rugam tie si arata mila ta poporului dreptcredincios; roaga pe fiul tau sa ne izbaveasca de tot raul. Si pazeste locasul acesta si toate orasele si satele si partile crestinesti si tot poporul cel binecredincios care scapa si cheama numele tau cel sfant de toate napastiile, de boala, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de venirea altor neamuri asupra noastar si de razboilul cel dintre noi, de toate durerile si de toata imbulzeala. Ca sa nu fie imputinati robii tai nici cu rani, nici cu ingrozire, nici cu moarte, nici cu dreapta manie a lui Dumnezeu; ci ii pazeste si ii mantuieste cu mila ta, Doamna Ceea ce te rogi pentru noi si pentru buna intocmire a vazduhului, spre vremi aducatoare de roadele cele de folos, pe care noua le daruiesti. Usureaza, ridica si miluieste, Stapana preamilostiva, Nascatoare de Dumnezeu prealaudata, de toate nevoile pe cei ce sunt in primejdii. Adu-ti aminte de robii tai si nu trece cu vederea lacrimile si suspinarea lor; ci ne innoieste pe noi cu bunatatea ta ca sa ne mangaiem cu bunatatea ta, ca sa ne mangaiem cu multumire, aflandu-te pe tine ajutatoare. Milostiveste-te, Doamna preacurata, spre ajutorul poporului celui binecredincios. Nadejdea noastra, aduna pe cele risipite: pe cei rataciti pe cale povatuieste-i, pe cei cazuti de la drepta credinta iarasi la credinta intoarce-i, pe cei batrani sprijineste-i, pe cei tineri ii invata, pe prunci hraneste-i si preamareste pe cei ce te preamaresc; dar mai ales pazeste Sfanta Biserica Fiului tau si o fereste intru lungime de zile. O,milotiva si preaindurata Imparateasa a cerului si a pamantului, Nascatoare de Dumnezeu, pururea Fecioara, miluieste cu mijlocirea ta poporul dreptcredincios si toata dreptcredincioasa crestinatate. Pazeste-o sub acoperamantul milei tale, apara-o pe ea cu cinstitul tau Acoperamant si roaga pe Hristos, Dumnezeul nostru, pe care mai presus de fire L-ai intrupat, sa ne incinga pe noi cu putere de sus, ca sa ne putem apara impotriva vrajmasilor nostri vazuti si nevazuti ce se ostesc asupra noastra."

Adormirea Maicii Domnului.

Cand a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca sa ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai inainte a facut-o sa cunoasca, prin mijlocirea ingerului, mutarea sa cea de pe pamant. Caci Arhanghelul Gavriil, venind la dansa, a zis: "Acestea zice Fiul tau: vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvantul cu bucurie, de vreme ce vii la viata cea nemuritoare". Nascatoarea de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare si cu dorul ce avea ca sa se mute la Fiul sau, s-a suit degrab in Muntele Maslinilor ca sa se roage, caci avea obicei de se suia adesea acolo de se ruga. Si s-a intamplat atunci un lucru minunat. Cand s-a suit acolo Nascatoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au aplecat pomii ce erau pe munte si au dat cinstea si inchinaciunea ce se cadea catre Stapana, ca si cum ar fi fost niste slugi insufletite.
Dupa rugaciune s-a intors acasa si indata s-a cutremurat casa cu totul, iar ea, aprinzand multe lumanari si multumind lui Dumnezeu si chemand rudeniile si vecinii, si-a grijit toata casa, si-a gatit patul si toate cele ce se cadea de ingroparea ei. Si a spus cele ce i-a zis ingerul , despre a sa mutare la cer. Iar spre incredintarea celor spuse, a aratat si darul ce i se daduse: o stalpare de finic. Iar femeile chemate, daca au auzit acestea, au plans cu tanguire si cu lacrimi si au suspinat cu jale. Deci potolindu-se ele din tanguire, s-au rugat sa nu ramana sarace de dansa. Iar Preacurata le-a adeverit, ca mutandu-se la ceruri, nu numai pe dansele ci pe toata lumea o va cerceta si o va umbri. Si asa alina intristarea cea mare cu cuvinte mangaietoare. Apoi a aratat despre cele doua vesminte ale sale ca sa le ia doua vaduve sarace, fiecare din ele cate unul, care-i erau ei prietene si cunoscute si de la dansa le era hrana.
Si vorbind ea acestea si invatand, s-a facut fara de veste sunet de grabnic tunet si aratare de multi nori, care aduceau de la marginile lumii pe toti ucenicii lui Hristos la casa Maicii lui Dumnezeu. Intre care erau si de Dumnezeu inteleptii ierarhi: Dionisie Areopagitul, Ierotei si Timotei. Acestia, daca au aflat pricina venirii lor, asa adunati fiind au zis aceste cuvinte catre dansa: "noi, o, Stapana, stiindu-te in lume, ca si cu singur Stapanul nostru si Dascalul ne mangaiem; dar acum vom putea sa suferim greul asta? Insa de vreme ce cu voia Fiului si Dumnezeului tau te muti spre cele ce sunt mai presus de lume, pentru aceasta plangem, precum vezi si lacrimam, cu toate ca intr-un chip ne bucuram despre cele ce sunt asupra ta randuite" . Acestea au zis si varsau lacrimi iar ea a zis catre dansii: "prietenii mei si ucenicii Fiului si Dumnezeului meu, nu faceti bucuria mea plangere, ci-mi ingrijiti trupul, precum eu il voi inchipui pe pat".
Cand s-au savarsit cuvintele acestea, iata a sosit si minunatul Pavel, vasul cel ales, care cazand la picioarele Maicii lui Dumnezeu, s-a inchinat si deschizandu-si gura a laudat-o cu multe cuvinte, zicand: "Bucura-te Maica Vietii, implinirea si incheierea propovaduirii mele; ca macar ca pe Hristos Fiul tau trupeste pe pamant nu L-am vazut, insa pe tine vazandu-te, mi se parea ca pe Dansul Il vad".
Dupa aceasta, luand Fecioara iertaciune cu toti, s-a culcat pe pat si si-a inchipuit preacuratul sau trup precum a vrut; si a facut rugaciune pentru intarirea lumii si pasnica ei petrecere si i-a umplut si pe dansii de binecuvantarea ei. Si asa in mainile Fiului si Dumnezeului sau si-a dat sufletul.
Si indata ochii orbilor s-au luminat si auzul surzilor s-a deschis, ologii s-au indreptat si tot felul de patima si boala lesne se tamaduia. Dupa aceea a inceput Petru cantarea cea de iesire si ceilalti Apostoli; unii au ridicat patul, altii mergeau inainte cu faclii si cu cantari, petrecand spre mormant trupul cel primitor de Dumnezeu. Atunci s-au auzit si ingerii cantand si vazduhul era plin de glasurile cetelor celor mai presus de firea omeneasca.
Pentru aceste lucruri, mai marii iudeilor, invitand pe unii din popor, i-au plecat sa se ispiteasca a surpa jos patul in care zacea trupul cel de viata incepator si a-l lepada pe dansul. Dar dreptatea lui Dumnezeu ajungand pe indraznetii si obraznicii aceia, le-a facut pedeapsa tuturor prin orbirea ochilor. Iar pe unul dintr-insii, care mai nebuneste se pornise de apucase acel sfant pat, l-a lipsit si de amandoua mainile, care au ramas spanzurate de pat, taiate de dreapta judecata a lui Dumnezeu. Iar acela, crezand din tot sufletul, a aflat tamaduire si s-a facut sanatos ca mai inainte. In acelasi chip si cei ce orbisera, crezand si punand asupra lor o parte din poala patului, au dobandit vindecare.
Iar Apostolii, sosind la satul Ghetimani, au asezat acel de viata incepator trup in mormant si au stat trei zile langa dansul, auzind neincetat glasuri ingeresti. Si de vreme, dupa dumnezeiasca randuiala, a lipsit unul din Apostoli, adica Toma, care nu s-a aflat la preamarita ingropare, ci sosind cu trei zile mai la urma, era mahnit foarte si intristat, ca nu se invrednicise sa vada si el ca si ceilalti Apostoli, trupul; si au deschis cu socoteala mormantul pentru dansul ca sa se inchine si el acelui preasfant si preacurat locas, adica trupului Nascatoarei de Dumnezeu. Si daca a vazut s-a minunat ca a vazut mormantul fara de sfantul trup, si era numai giulgiul care ramasese mangaiere Apostolilor si tuturor credinciosilor si marturie nemincinoasa a mutarii Nascatoarei de Dumnezeu. Ca si pana astazi, mormantul cel cioplit in piatra, asa se vede desert de trup si este cinstit ca inchinaciune, intru marirea si cinstea Preabinecuvantatei, Maritei Stapanei noastre, de Dumnezeu Nascatoare si pururea Fecioarei Maria.

"O, Preacantata Stapana, Preacurata Fecioara, Nascatoare de Dumnezeu, la tine ridicam ochii sufletului si al trupului nostru; catre tine intindem mainile noastre cele slabe si din adancul inimii strigam tie: cauta la credinta si la umilinta sufletelor noastre. Acopera-ne cu atotputernicul tau Acoperamant si ne izbaveste de toate nevoile; iar in ceasul sfarsitului nostru sa stai langa noi, o, intru tot buna Stapana si sa ne izbavesti de chinurile cele gatite pentru pacatele noastre, ca, maingaindu-ne, pururea sa cantam: Aliluia!

Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si preanevinovata si Maica Dumnezeului nostru.
Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat, Nascatoare de Dumnezeu, te marim.

M-AM INTORS!

A trecut mult timp, nici nu mi-am dat seama, de cand nu am mai vizitat acest blog.
Am avut o perioada care m-a solicitat si m-a cam bulversat. Cel putin asa am crezut pana acum o saptamana cand m-am scuturat de toate problemele trecute si am gandit ca sunt pacatoasa rau, ca m-am lasat prada gandurilor negre. L-am cam uitat pe Dumnezeu pentru ca nu L-am mai pus pe prima mea pagina a jurnalului cu problemele zilei.
Sora mea a plecat din aceasta viata dupa o boala cumplita. Vreau sa cred ca este intr-un loc mai bun, ca a scapat de dureri, ca Bunul Dumnezeu i-a iertat pacatele si o odihneste in pace. Viata merge inainte, invatam din experientele triste si dureroase poate mai bine, atunci intelegem ca viata aceasta este scurta si trebuie sa ne grabim sa devenim mai buni, acum intelegem ca nu suntem lasati aici pe pamant sa ne irosim viata departe de Dumnezeu. Zi de zi sa incercam sa ne imbunatatim, sa nu treaca nici o zi fara rugaciune, fara o fapta buna.

A inceput Postul Maicutei Domnului, atat de buna si iertatoare, a fost mereu alaturi de mine in momentele grele. O rog in continuare sa ne acopere cu Sfantul Ei acoperamant, sa aibe grija de bietii oameni care au ramas fara case in urma potopului de ape, de toti cei bolnavi, de batrani si copii. Sa se roage pentru noi toti sa reusim sa ne mantuim pe acest pamant.
As vrea sa amintesc aici cateva din cele mai frumoase rugaciuni catre Nascatoarea de Dumnezeu.
Este o rugaciune foarte frumoasa pe care o stiu din copilarie, pe care sunt sigura ca foarte multi crestini o rostesc.

"Imparateasa mea cea preabuna, nadejdea mea, Nascatoare de Dumnezeu, prietena sarmanilor, folositoarea celor neputinciosi si ocrotitoarea celor obijduiti; vezi nevoia mea si necazul meu. Ajuta-ma ca sunt neputincios, hraneste-ma ca pe un strain. Stii obijduirea mea, usureaza-ma de ea precum voiesti caci nu am alt ajutor afara de tine, nici alta folositoare grabnica, nici alta buna mangaiere, decat numai pe tine, o, Maica a lui Dumnezeu, ca sa ma pazesti si sa ma acoperi in vecii vecilor. Amin."