Povete ale Cuviosului Serafim din Sarov

Despre Dumnezeu

Dumnezeu este foc, care incalzeste si inflacareaza inimile si rarunchii. Asadar, daca vom simti in inimile noastre raceala, care e de la diavol, fiindca diavolul este rece, sa Il chemam pe Domnul. Venind, El va incalzi inima noastra cu dragoste desavarsita nu numai catre Dansul, ci si catre aproapele. Si de la fata caldurii va fugi raceala uratorului de bine.
Cand au fost intrebati, Parintii au scris: Cauta-l pe Domnul, dar nu intreba unde locuieste El. Unde este Dumnezeu, acolo nu se afla rau. Tot ce vine de la Dumnezeu este pasnic si de folos si duce pe om la osandirea de sine si la smerenie. Dumnezeu ne arata iubirea Sa de oameni nu doar cand facem binele ci si atunci cand Il jignim si Il maniem cu pacatele.
Cu cata indelunga rabdare sufera El faradelegile noastre! Si cand ne pedepseste, cu cata milostivire ne pedepseste!
Cu privire la lucrurile lui Dumnezeu, nu judeca dupa satul pantecelui tau: cu pantecele plin, despre ce cunoastere a tainelor Dumnezeiesti poate fi vorba?

Despre credinta.

Credinta cea adevarata nu poate ramane lipsita de fapte; cine crede cu adevarat, acela face negresit si fapte bune.

Despre luarea-aminte la sine.

Dupa invatatura Sfintilor Parinti, pe langa fiecare om se afla doi ingeri: unul bun, altul rau. Ingerul bun este lin, bland si linistit. Cand intra in inima omului, vorbeste cu el despre dreptate, curatie, cinste, liniste, despre tot lucrul bun si despre toata fapta buna. Cand simti in inima ta aceasta, e limpede ca in ea se afla ingerul dreptatii. Iar duhul cel viclean este amarnic, impitrit si nebun. Cand intra el in inima ta, cunoaste-l dupa faptele lui...
Pune semn si intra necontenit in inima ta, si vezi ce patimi au ajuns neputincioase inaintea ta, care au fost nimicite, care au inceput sa amuteasca in urma insanatosirii sufletului tau, si nu numai a departarii lucrului care le-a starnit, si pe care te-ai deprins sa le birui cu intelegerea ta, iar nu numai prin lipsirea de pricinile patimii.

Despre pacea sufletului.

Semnul vietii duhovnicesti este cufundarea omului inlauntrul sau si lucrarea cea ascunsa in inima sa... Cand omul vine intru asezarea cea pasnica, atunci el poate de la sine si asupra altora sa reverse stralucirea luminarii intelegerii.

Despre pazirea pacii sufletesti.

Trebuie sa ne straduim, luand toate masurile, spre pazirea pacii sufletesti si sa nu ne tulburam de jignirile de la altii; pentru aceasta, trebuie sa ne infranam in tot chipul de la manie si sa ne pazim mintea si inima prin mijlocirea luarii-aminte de clatinarile cele necuviincioase. Jignirile de la altii trebuie rabdate fara de tulburare, deprinzandu-ne sa le primim ca si cum n-ar fi vorba despre noi. Aceasta deprindere poate sa aduca inimii linistea si sa o faca locas lui Dumnezeu Insusi...

Despre nevointe.

Nu trebuie sa intreprindem nevointe peste masura... Trebuie sa mergem pe calea cea de mijloc, fara sa ne abatem nici la dreapta nici la stanga (cf.Pilde 4, 27): duhului sa-i dam cele duhovnicesti, iar trupului cele trupesti, ce sunt de trebuinta pentru pastrarea vietii vremelnice.
Nu trebuie nici sa tagaduim vietii obstesti ceea ce ea in chip legiuit cere de la noi, ci sa implinim cuvintele Scripturii: "Dati cezarului ce e al cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu (Mt. 22, 21).

Despre Lumina lui Hristos.

Cand omul vede launtric lumina vesnica, mintea lui este curata si nu are in sine nici un fel de chipuri simtite, ci fiind cu totul cufundata in vederea frumusetii nezidite uita de toate cele simtite, nu vrea sa se vada nici pe sine insusi...

Despre post.

Postul sta nu numai in a manca rar, ci si in a manca putin; si nu numai in a manca o singura data, ci ci in a nu manca mult... De mancat trebuie sa mancam in fiecare zi atat cat trupul, intarindu-se, sa fie prieten si ajutator sufletului in savarsirea faptei bune: altminteri, slabanogindu-se trupul si sufletul poate sa cada in neputinta. In zilele de vineri si miercuri, si mai ales in cele patru posturi, trebuie sa mancam o data pe zi, dupa pilda Parintilor, si ingerul Domnului se va lipi de noi.