Despre suferintele pruncilor.

Despre aceasta l-a intrebat Cuviosul Grigorie pe Fericitul Nifon (episcopul Contantianei Ciprului), zicand:
"Iata, parinte, vad ca patimesc prunci in boli cumplite, ce pacat au facut acestia? Cum sa inteleg, de ce-i loveste Dumnezeu?
A raspuns Fericitul:
"Cand se inmultesc pacatele omenesti si rautatea oamenilor nu se mai vindeca, Domnul rapeste la Sine pruncii lor si trimite asupra-le boli multe si grele, ca prin aceasta sa-i aduca la intreaga intelepciune pe parintii lor. Vazand chinurile copiilor lor, care n-au savarsit pacat, oare acestia nu se vor infricosa si nu se vor intoarce la pocainta? Oare nu vor striga: "Vai noua, pacatosilor, ca pentru faradeledile noastre se chinuie pruncii fara de rautate! Ce va fi dar cu noi ticalosii, in Ziua cea Infricosata a celei de-a doua veniri a Domnului?" Si daca, vazand aceasta, parintii nu se vor indrepta, ci vor ramane intru paganitatea de mai inainte, vor fi supusi unui si mai groaznic chin, fiindca au fost pedepsiti si nu s-au invatat minte. Iar copiilor care aici au suferit si au fost chinuiti ca parintii sa se intoarca la pocainta Domnul le va da in schimb cununiile nestricaciunii si cinstiri in veacul vietii fara de sfarsit".
"Dar, parinte sfinte", i-a raspuns Cuviosul Grigorie Fericitului Nifon, "doar in Scriptura scrie ca fiecare dupa faptele sale va primi, dar nu s-a zis ca si pentru pacatele altuia".
A grait Fericitul Nifon:
"Milostivul Domn vede impietrirea si nechibzuinta inimii oemenesti, caci multi care traiesc in lume luand asupra-si osteneli mari de dragul slavei desarte, cartesc impotriva lui Dumnezeu si in intristarea lor cheama chiar moartea, dar de pacatele lor nu se pocaiesc si pentru sufletele lor nu se ingrijesc. Tocmai din pricina aceasta Domnul ii pedepseste atat pe copii cat si pe parinti cu felurite necazuri, ca prin suferinta copiilor sa curete faradelegile parintilor, sa-i faca pe parinti sa aduca prinos de pocainta si astfel sa le gaseasca indreptatire la Infricosatoarea Sa Judecata. Asadar, sa stii, fiule, ca pruncii fara de pacat patimesc ca pentru moartea lor cumplita sa primeasca viata nestricacioasa, iar parintii lor sa se invredniceasca pentru patimirile lor de intreaga intepciune a pocaintei adevarate". (Din cartea lui Serghei Nilus "Sfintenia sub obroc")